În atenția doamnei Prim-Ministră Viorica Dăncilă,
SCRISOARE DESCHISĂ
Solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri eficiente de monitorizare a agresorilor și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul
Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, formată din 25 de organizații neguvernamentale la nivel național, vă solicită adoptarea unor măsuri eficiente de monitorizare a respectării ordinelor de protecție și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul.
Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară.
Vă solicităm prin această scrisoare deschisă să cereți publicarea unui raport de către Poliția Română cu privire la numărul de ordine de protecție încălcate în anul 2017 și la modul în care a fost îndeplinită, în aceste cazuri, obligația poliției de supraveghere a respectării ordinelor de protecție. Câți dintre agresorii care au încălcat ordinele de protecție sunt cercetați pentru încălcarea hotărârii judecătorești și câți dintre inculpații în dosare cu aceeași acuzație au primit pedeapsa cu închisoarea? Deși există ordine de protecție emise sau plângeri înregistrate la poliție împotriva agresorilor, femeile sunt în continuare bătute și, în cele din urmă, ucise. Ordinul de protecție a fost introdus în legislație în 2012, însă Poliția Română ne-a transmis în august 2017: “La nivelul I.G.P.R nu a fost elaborată o procedură de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinului de protecție în cazurile de violență în familie, conform Legii nr. 217/2003, republicată. Cu toate acestea, de la nivel central, au fost transmise structurilor teritoriale circulare privind modul unitar de acțiune.”
Vă solicităm reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție prin asigurarea monitorizării agresorilor prin brățări electronice, măsură propusă în guvernele anterioare și susținută de Rețeaua VIF, însă care nu s-a concretizat până în prezent. Considerăm necesară adoptarea de urgență a unor proceduri de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție, în consultare cu societatea civilă.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare a fost supus dezbaterii publice în iulie 2017. Proiectul de lege vizează introducerea ordinului de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de polițist, în baza unui instrument eficient de evaluare, la constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport. Acest proiect de lege a fost semnat de membrii cabinetului anterior și urmează să fie semnat din nou de către membrii noului cabinet pentru a fi apoi transmis către Parlament.
În tot acest timp în care Guvernul României amână adoptarea măsurilor necesare pentru siguranța femeilor și amână să transmită proiectul de lege în Parlament, în medie 39 de femei vor înainta, în fiecare zi, plângeri la secțiile de poliție pentru loviri sau alte violențe din partea unui membru de familie. La fiecare patru zile va fi înregistrat la poliție un caz în care o minoră a fost violată de un membru de familie. Vă atragem atenția că 25% dintre omorurile înregistrate la nivel național în 2015 au avut loc în familie.
Semnatarele acestei solicitări sunt organizațiile neguvernamentale membre în Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor (Rețeaua VIF):
- Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti
- Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS, Cluj-Napoca
- Fundaţia SENSIBLU, București
- Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti
- Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti
- Asociatia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu
- Asociaţia Centrul FILIA, Bucureşti
- Asociaţia FRONT, Bucureşti
- Asociaţia ANAIS, București
- E-ROMNJA – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, București
- Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg. Mureş
- Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iași
- Asociația PAS ALTERNATIV, Braşov
- Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara
- Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava
- Asociația ATENA DELPHI, Cluj-Napoca
- Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava
- Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara
- Asociatia Quantic, București
- Asociația All for Family, Constanța
- Asociația Femeilor Universitare, București
- Asociația VIS, Constanța
- Asociația Psihosfera, Brașov
- Asociatia Business Professional Women -Romania
- Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesület
Scrisoarea deschisă este sprijinită de:
- Timișoara Civică
- Asociația Pieces of Heaven, Timișoara
- Federația Inițiativa Timișoara
- Asociația Arsens Timișoara
- Asociația Culturală Diogene, Timișoara
- Asociația LGBTeam, Timișoara
- Societatea de Analize Feministe – AnA
- Asociația Plural
- Asociația MozaiQ LGBT
- Asociația E-Civis
- MCA România
- Asociația Tineri pentru Tineri
- Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
- Asociația Civicus România
- Asociația Romano ButiQ
- Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
- Asociația Mișcarea civică “Miliția spirituală”
- Asociația Carusel
- MRC- Median Research Centre
- Asociației Studenților la Sociologie și Asistență Socială (AS-SAS UB).
- Asociația Ateliere fără Frontiere
- CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică
- Asociația Funky Citizens
- Asociația Human Catalyst
- Fundația Agenția Împreună
- Fundația Policy Center for Roma and Minorities
- Societatea Națională de Cruce Roșie- Filiala Brașov
- Asociația Diversitate
- Asociația Sens Pozitiv
- Asociația Viitorul Tinerilor
- Federatia ONG Muntenia
- Centrul pentru Studiul Democrației
- Salvați Copiii România
- Grupul pentru Dialog Social
- Romanian Harm Reduction Network
- Asociației A.R.T. Fusion
- Institutul de Politici Publice – IPP
- Centrul European pentru Drepturile Copiiilor cu Dizabilități – CEDCD
- Consiliul Tineretului din România
- Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI
- Asociația Umanistă Română
- Asociația Psihologilor Atestați din România- A.P.A.R.,
- Asociația Fii Iubire Neconditionata- A.F.I.N.
- Societatea Civilă Profesională de Psihologie Jardan și Asociații, Brașov
- Asociatia WORLD Delta, Brașov
- Asociatia Comunitară Centrul Educațional Sofia,Brașov
- Fundația Agapedia România
- Cabinet Individual de Asistență Socială- reprezentat prin As. Soc. Daniela Lupu
- Cabinet de avocatură Enescu Rodica
- Societatea civilă de avocați Ștefănescu-Goangă & Asociații – prin avocat Liliana Ștefănescu-Goangă
- Societatea Națională de Cruce Roșie – filiala sector 3 București
- Asociația Active Watch
- Centrul de Studii în Idei Politice – CeSiP
- Sexul vs. Barza
- Asociația Accept
- Community Aid Network Brașov
- Fundația pentru Asistență Socială și Tineret FAST
- Asociația pentru Educația Permanentă a Adulților EDUCADULT
- Asociația APADOR-CH
- Centrul de Resurse Juridice
- Asociația ARAS
- Platforma RESPECT
- ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România.