În urma publicării “Raportului Inspecției judiciare privind practica instanțelor de judecată și a parchetelor de pe lângă acestea în investigarea și soluționarea cauzelor privind infracțiuni la viața sexuală cu victime minore”, în spațiul public au apărut nenumărate dezbateri și propuneri legislative menite să corecteze deficiențele constatate. Unul dintre subiectele dezbătute se referă la validitatea consimțământului minorilor la actele sexuale.
Pornind de la această dezbatere, ne-am propus să studiem care este rolul consimțământului în cazul infracțiunilor de Viol și Act sexual cu un minor. Rolul materialului este acela de a arăta care sunt opiniile exprimate în doctrină și de a ridica anumite întrebări cu privire la linia de demarcație între cele două infracțiuni, 
cum ar fi:
- Pot fi calificate ca viol toate faptele în care lipsește consimțământul? Răspunsul este NU, căci legea penală nu vorbește despre consimțământ atunci când definește violul.
- Există o vârstă sub care se consideră că minorul este în imposibilitate de a-și exprima voința cu privire la actele de natură sexuală și deci, acestea sunt fi calificate ca viol? Răspunsul este NU, căci ”imposibilitatea de a-și exprima voința” se analizează de la caz la caz, iar vârsta nu este întotdeauna factorul determinant.
- Ce înseamnă ”consimțământ” în cazul infracțiunii de ”Act sexual cu un minor”? Lipsa opunerii la respectivele acte sexuale înseamnă consimțământ? Un răspuns pozitiv din partea minorului, este consimțământ? Care sunt condițiile consimțământului valabil al minorului? Răspunsul nu e evident, căci nu rezulă care e rolul discernământului, cum este influențată validitatea consimțământului de viciile erorii și dolului sau dacă îl influențează, dacă este necesară analiza capacității minorului de a înțelege și accepta consecințele faptelor sale.
Acest material este o invitație la dezbatere și reflecție.